în Versuri

Hotelul

servesc și azi o omletă de ochi moi
unii cu codiță
alții doar cu laptop
sunt venită de două zile
și fusta mea creion joacă tetris cu neamurile germanice 
capete cărora le atârnă de gât o cârpă scumpă
jackpot
e când ai tras pe tine fusta office potrivită
și pică la micul dejun inclus o mandibulă europeană

can we pretend that airplanes in the night sky are like shootin’ stars…
I could really use a wish right now, a wish right now, a wish right now…

goedemorgen și patroanei divorțate
și iubitului ei de culoare mai tânăr
au ales să renoveze hotelul cu secretul care le hidrata ființa
le-a mai rămas doar niște sare și piper
și șapte variante de unt
ce-i drept
unele tartinabile

can we pretend…

recepționera îmi pasează în secret o cafea din spate
de la birouri
pe care nu mă lasă niciodată s-o plătesc
o să plece curând
noaptea ei stă scrisă în latina veche
și orice cuvânt rostit în engleză e un drum spre roma
doar să inspire profund și e deja acolo
cu sau fără italianul care îi promite aiureli

airplanes in the night sky are like shootin’ stars…

francezii de deasupra care mi-au înșurubat în cap un doggy style
joacă azi „la popa la poartă”
la popa la poartă se scurge în lava karmică o pisică fumată
care-o râde și-o vorbi
precis azi se ceartă
nu e blestem românesc
e o lege
cine țipă tare în pat a doua zi se ceartă

am înghițit din greșeală un actor paralitic care refuză să-și joace scena
și defragmentează realitatea ca un cyborg
uneori mi-e dor de hotelul european cu mandibula picată
căruia îi atârnă de gât o cârpă scumpă
jackpot
e când ai tras pe tine în detalii o amintire uitată

I could really use a wish right now, a wish right now, a wish right now…

(Genk, 2010. La radio se auzea: https://www.youtube.com/watch?v=kn6-c223DUU)