în Versuri

Ce mai face

oare ce mai face
tipul ăla brunet
căruia îi fumam constant țigările
când comunicam într-o nelimbă
idealuri condensate
de filosofie negată de alții
singurul lângă care mi-a plăcut să tac
nu l-aș fi atins niciodată
poate doar l-aș fi locuit când doarme
îmi plăcea atât de mult cum e în el
mă prefăceam că nu îi savurez toate gesturile
când concedia neesențialul din orice
cred că încă pot să-i desenez brațele și pieptul
și modul în care pasteliza cu fum holul căminului
lungile cozi la dușurile comune
în miros de tocană arsă
oare ce mai face
acel tip de libertate mută
pe care obișnuiam să mă așez
lipită de perete
fără să simt gresia rece