în Esență

Scrisoare pentru acea zi

MUTATION-05

Te vei trezi într-o dimineață când nu-ți va mai fi OK nimic din ce ai trăit până atunci, când vei căuta cu disperare un sens mai înalt al vieții, pentru că altfel simți că te stingi încet. Te vei trezi într-o dimineață în care îți vei dori să înțelegi și nu doar să mergi mai departe pe un drum care pare că duce direct către moarte. Te vei trezi că tot ce ai învățat până atunci, tot ce făceai până atunci, e doar hrană pentru porci și nu adevărul. Îți va fi foame de adevăr. Școala, jobul în care ești paralizat zi lumină, ecranele solicitante, goana după bani și confort, petrecerile sau necazurile, ratele pe casă de 30 de ani, popririle pe conturi, modul în care îmbătrânesc toți la fel, sfaturile și dogmele lor, războaiele și politica, toate acestea nu vor mai putea să-ți explice viața. Vei simți nevoia să spui ”Stop!”, să nu îi mai auzi. Vei ști că spun prostii. Vei ști că tu ești viu, că ești o sine fără voia ta și vei vrea să înțelegi cum s-a întâmplat asta. Îți vei spune interior Eu aproape țipând și te vei lovi de pereții propriului trup și de nelibertățile propriei vieți. Te vei trezi că vei dori să ți se arate perspectiva mai înaltă, cea care întregește puzzle-ul pe care nu îl înțelegi. Și atunci vei căuta. Vei căuta cu toată ființa, vei mânca întregi cărți de spiritualitate, religie, filosofie și psihologie, vei bate la multe uși pe care vechiul tu le-ar fi scuipat, orice, orice îți poate explica ceva din ce trăiești. Vei fi dispus să te vezi cu oricine pare că ține în mână o lumânărică pentru întunericul care te bântuie. Vei consuma mult, vei arunca mult, vei merge la toate cursurile și evenimentele care îți pot furniza hrana de care ai nevoie. Te vei detașa de toți cei care îți stau în cale, de toți cei care nu te mai înțeleg, de toți cei care vor părea lipsiți de profunzime, vei rupe relații, îți vei asuma rolul de căutător. Vei deveni cu timpul selectiv, vei alege doar un anumit tip de hrană, cea pe care sufletul tău o va primi bucuros, însă nu te vei opri din consum. Vei mânca hrana nouă și hrana veche până vei deveni plin și greu. Viața îți va spune că trebuie să lași în urmă ceva, viața îți va cere să te schimbi și să alegi. Pentru a ști exact ce vei lăsa în urmă, va trebui să te uiți acolo, să te uiți cu curaj, cu riscul rușinii și al propriei devalorizări. Va trebui să te dezbraci într-un sens în care nu-ți va fi confortabil și să te privești în vulnerabilitatea sufletului gol și neputincios. Vei renaște și vei vedea că sunt și alții nou născuți. Abia aștept acea zi, este ziua în care tu și eu ne vom întâlni.

Fotografie: (c) Dan Piersinaru